PSD continua sa boicoteze votul uninominal

Social democratii Eugen Nicolicea si Anghel Stanciu au reusit ieri sa blocheze total dezbaterile Comisiei pentru Codul electoral.

Comisia de Cod electoral nu a reusit ieri sa adopte nici macar o jumatate de articol. Timp de doua ore, reprezentantii PSD au impiedicat procedural orice demers al presedintelui si vicepresedintelui comisiei, Mihai Voicu (PNL), respectiv Valentin Iliescu (PD). Concret, Nicolicea a solicitat sa se voteze ce sistem se aplica la Camera Deputatilor si ce sistem la Senat. Or, acest lucru se votase corect in urma cu o saptamina (atunci au votat „pentru“ si reprezentantii PSD din comisie - n.a.), ieri urmind, conform planificarii anterioare, sa se stabileasca doar sistemul de redistribuire a mandatelor: fie prin compensare, cum prevede proiectul Pro Democratia (in aceasta situatie, candidatii care au obtinut locurile doi sau trei in colegiile uninominale ar deveni parlamentari), fie prin vot pe lista de partid, cum sustine PSD. Nicolicea (care nu a fost prezent la sedinta precedenta) si-a motivat solicitarea sustinind ca saptamina trecuta nu s-a specificat pentru ce Camera s-a stabilit ca 50% dintre mandate se acorda cistigatorilor colegiilor uninominale.

Propunerea PSD - evident respinsa de PNL, PD, UDMR - ascundea o strategie bine pusa la punct. In cazul in care s-ar fi reluat votul de saptamina trecuta, s-ar fi ajuns in situatia ca PSD sa propuna, cel putin la Senat, uninominal in doua tururi, ca la primari. Propunerea ar fi fost respinsa, iar drept consecinta, la Senat ar fi ramas valabil votul pe lista de partid. Reprezentantii PNL si PD s-au aratat dispusi sa cedeze la unele solicitari ale PSD si sa elimine din proiectul Pro Democratia lista nationala de rezerva, care avea rolul de a acorda mandate in situatia - extrem de rara - in care un partid obtinea peste 50% din sufragii. Social democratii (cu exceptia lui Victor Ponta, care nu a facut front comun cu Nicolicea si Stanciu) au refuzat insa sa accepte votarea eliminarii, cerind ca inainte sa se repete votul de saptamina trecuta. Observind ca strategia PSD nu depaseste faza santajului, Mihai Voicu a suspendat sedinta.

In disputele verbale dintre cele doua tabere, pesedistii au incercat sa acrediteze ideea ca proiectul Pro Democratia nu reprezinta un sistem uninominal si ca doar ceea ce propun ei corespunde „vointei electoratului si a sefului statului“. Ieri nu se stia daca lucrarile vor putea fi reluate fara o noua runda de consultari intre liderii principalelor forte politice din Parlament.

Maghiarii, cu jalba autonomiei la Bruxelles

Radicalii maghiari au intrat deja in campania
electorala pentru alegerile europene.

In pline discutii cu aripa moderata din UDMR, pentru participarea pe liste comune, aripa dura condusa de Laszlo Tokes incearca sa-si maximizeze sansele in perspectiva scrutinului.

Episcopul reformat a ridicat problema autonomiei Tinutului Secuiesc la Parlamentul European (PE). El a fost la Bruxelles impreuna cu Fodor Imre, presedinte al Consiliului National Secuiesc (CNS). Cei doi s-au intalnit cu presedintele PE, Hans-Gert Pottering, si cu o serie de lideri ai grupurilor politice din PE.

Potrivit lui Fodor, Pottering ar fi spus ca este de acord ca organizatiile maghiare sa ceara autonomia, cu conditia ca aceasta sa nu pericliteze integritatea teritoriala a Romaniei.

Obiectiile comisarului Orban

Pe de alta parte, comisarul european pentru multilingvism, Leonard Orban, se opune initiativei a trei europarlamentari UDMR privind reinfiintarea Universitatii de stat in limba maghiara „Bolyai”, desfiintata in 1959, transmite RFI Romania.

Sandor Konya-Hamar, Atilla Bela Kelemen si Karoly Ferenc Szabo au inceput deja strangerea de semnaturi in Parlamentul European pentru sustinerea initiativei, acuzand guvernele Romaniei din ultimii ani de comportament discriminatoriu.

Ei cer Comisiei Europene si Consiliului de Ministri European sa condamne atitudinea guvernului roman si sa initieze procedurile legale necesare facilitarii infiintarii acestei universitati. Potrivit lui Leonard Orban insa, „Comisia Europeana nu are competente in acest domeniu”.

Cioroianu a solicitat CSAT să analizeze consecinţele retragerii Rusiei din CFE

MAE a solicitat includerea pe ordinea pe zi a reuniunii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării din 19 iulie a unei analize care evaluează consecinţele anunţului Rusiei privitor la suspendarea participării Moscovei la Tratatul Forţelor Convenţionale din Europa.

Ministrul de Externe îşi anunţă disponibilitatea de a se prezenta la Parlament, în faţa comisiilor de apărare şi politică externă, "pentru a participa la discuţii nu doar pe marginea subiectului CFE, ci şi a oricărei alte teme de interes". PSD declarase, luni, prin intermediul purtătorului de cuvânt Cristian Diaconescu, că întenţionează să îl convoace pe ministrul Cioroianu la o audiere în Parlament.

MAE arată că suspendarea participării Rusiei la CFE nu a fost "un element surpriză nici pentru România, nici pentru aliaţi", având în vedere situaţia din ultimele luni, "când poziţia Federaţiei Ruse a devenit tot mai evident contrară spiritului Tratatului CFE", o situaţie care a fost urmărită de minister şi de celelalte instituţii abilitate ale statului.

"Cioroianu trebuie să precizeze exact cum MAE şi celelalte instituţii sunt capabile să apere interesul naţional în acest moment delicat", a apreciat, luni, purtătorul de cuvânt social-democrat.

Agentii imobiliare doar pe hartie

Pentru a atrage fondurile unor investitori puternici, o solutie pentru agentii ar putea fi achizitia in franciza a unui nume mare.

Din cele aproximativ 1.700 de agentii imobiliare inregistrate in Bucuresti, doar 125 au o activitate economica normala: circa patru angajati si o cifra de afaceri
anuala de 100.000 de euro, la un profit ce nu trece, in medie, de 8.000 de euro, rezulta dintr-o cercetare realizata de divizia din Romania a companiei americane Century 21 Real Estate, cel mai mare
jucator mondial de pe piata agentiilor imobiliare in regim de franciza.

Acelasi studiu indica faptul ca aproape o treime din agentiile imobiliare din Capitala exista doar pe hartie: au venituri zero si au fost infiintate cel mai probabil de straini, pentru a putea derula tranzactii imobiliare, explica Gabriel Alexandru, vicepresedintele companiei
.

Fond de investitii, caut agentie serioasa

„Agentiile medii fac afaceri in mod gresit. Daca vor continua asa, singura solutie pentru a supravietui ar fi sa se uneasca”, spune Gabriel Alexandru.

Cu toate acestea, potential de crestere exista, atat timp cat tot mai multe fonduri straine de investitii se arata interesate sa investeasca in segmentul imobiliar autohton, iar randamentele sunt dintre cele mai atractive din regiune.

„De exemplu, un fond de investitii se pregateste sa investeasca 400 de milioane de euro in Romania, in sectorul imobiliar. Un francizor al Century 21 va intermedia tranzactia. In general, asemenea investitori cauta parteneri
seriosi, care e de preferat sa aiba si un nume puternic in piata”, spune Alexandru.

Franciza, o solutie

Jumatate de milion de euro va investi Century 21 Romania pentru a-si aseza afacerea pe piata autohtona. Dupa modelul deja folosit la noi de agentia imobiliara Coldwell Banker, de exemplu, compania acorda in franciza nu doar numele, ci si cunostintele dobandite de firma-mama in 40 de tari in care activeaza.

„Ne adresam agentiilor imobiliare de dimensiune medie, care vor sa faca performanta. Nu le asiguram doar numele, care este foarte puternic, ci si cursuri pentru agentii imobiliari si manageri. Am observat ca ponderea agentilor imobiliari angajati in ultimul an a crescut cu 37%”, spune Gabriel Alexandru.

Creditul ipotecar este trecut in cartea de munca

Perioada in care trebuie sa fiti angajat la actualul loc de munca pentru a contracta un credit variaza de la o luna la sase luni.

Fie ca sint concedii fara plata, fie ca sint concedii medicale, pauzele dintre locurile de munca influenteaza atitudinea bancilor fata de solicitantul de credit
. Vechimea in munca si continuitatea intr-un anumit loc sint criterii esentiale in acordarea unui imprumut. De la caz la caz, bancile impun de la o luna la sase luni perioada in care trebuie sa fi fost angajat la prezentul loc de munca. In privinta vechimii in cimpul muncii, bancile solicita de la unul la trei ani. La Bancpost, pentru a va califica pentru un credit ipotecar trebuie sa aveti o vechime de un an in cimpul muncii si doar o luna la ultimul loc de munca, potrivit site-ului ghiseulbancar.ro. La BCR, singura conditie este sa aveti o perioada de trei luni la ultimul loc de munca. Banca
ia in considerare veniturile obtinute la ultimul angajator, iar in calculul scoringului, o vechime mai mare echivaleaza cu un punctaj mai bun. Vechimea este deci un avantaj.

La Piraeus Bank, vechimea minima este de un an, respectiv trei luni la actualul loc de munca. La Banca Romaneasca trebuie sa aveti minimum sase luni neintrerupte la actualul loc de munca. Vechimea totala nu are nici un fel de importanta. La ING Bank, situatia este diferita in sensul in care trebuie sa aveti o vechime totala de minimum trei ani neintrerupti si cel putin sase luni la actualul loc de munca. Raiffeisen, Credit Europe Bank si OTP Bank solicita minimum trei luni la actualul loc de munca si minimum un an experienta totala. La UniCredit Tiriac, pentru creditul ipotecar va trebuie minimum doi ani in cimpul muncii, respectiv minimum sase luni la ultimul loc de munca. Important de stiut este ca, la calculul eligibilitatii, bancile fac o medie a veniturilor pe ultimele trei sau sase luni (in functie de vechimea pe care trebuie sa o aveti la ultimul loc de munca) si nu iau in considerare doar ultimul salariu. Eventualele fluctuatii ale veniturilor devin astfel un dezavantaj major. Majoritatea bancilor stabilesc o marja in ceea ce priveste diferentele dintre veniturile obtinute de la o luna la alta.

Ministrul transporturilor desfiinteaza taxa de acces in Gara de Nord

Ministrul transporturilor, Ludovic Orban, a fost ieri, pentru o zi, directorul cotidianului “Gardianul”, calitate in care a selectat, impreuna cu echipa redactionala, cele mai importante subiecte din editia de astazi.

Orban, care gestioneaza unul din cele mai mari ministere din Romania, este constient ca nu poate rezolva peste noapte sumedenia de probleme cu care se confrunta societatile pe care le gestioneaza, multe de interes strategic. “In Ministerul Transporturilor s-a acumulat in timp un putregai pe care nu poti sa-l cureti in trei zile”, a spus Ludovic Orban.

CFR Marfa va fi scoasa la privatizare
Oficialul a mai afirmat ca intentioneaza sa scoata la privatizare, pana la sfarsitul mandatului sau, compania CFR Marfa si compania Aeroporturi Bucuresti, care va rezulta din fuziunea aeroporturilor Baneasa si Otopeni. “Suntem in faza de selectare a consultantului de privatizare pentru CFR Marfa. Cat priveste compania Aeroporturi Bucuresti, situatia este incerta in prezent, intrucat ordonanta privind fuziunea celor doua aeroporturi a fost atacata in instanta de Aviatia Utilitara, care revendica un teren de 17 hectare si cere despagubiri in valoare de 7 milioane de euro. Mai nou, vad ca revendica inca un teren de 15 hectare de la Aeroportul Baneasa. E o bataie de joc. Am atacat cererea lor in instanta” , a spus ministrul transporturilor.

«DN 66 A se va face cånd va intra in legalitate»
Drumul national 66 A, Uricani-Campul lui Neag-Herculane, are si el importanta lui. Se va face, dar atunci cand va intra in legalitate. Deocamdata este nevoie de Planul Urbanistic Zonal, care sa fie aprobat, ulterior, de Administratia Parcului Retezat. Daca aceasta isi va da avizul
pentru constructie in zona rezervatiei, drumul se va construi”, a spus Ludovic Orban.

Transferul metroului la Primaria Capitalei, incert
Transferul metrolului la Primaria Capitalei a ramas in faza de proiect, intrucat Consiliul General nu a formulat o cerere in acest sens, a spus Orban. Ministrul sustine ca Municipalitatea ar dori sa preia doar trenurile si sa incaseze veniturile din vanzarea biletelor, iar Ministerul Transporturilor sa administreze in continuare statiile si tunelele. “Am negociat cu Banca Europeana de Investitii un credit
in valoare de 380 milioane de euro pentru construirea unui nou tronson pe ruta Universitate-Drumul Taberei”, a precizat ministrul.


Ministerul Transporturilor, strans cu usa de furnizorii de utilitati
CFR isi vinde din terenuri ca sa poata achita datoriile catre Electrica

Compania CFR SA va scoate la vånzare mai multe terenuri pe care le detin regionalele din intreaga tara, pentru a face rost de banii necesari pentru plata datoriilor catre Electrica, care se ridica la 5.500 miliarde de lei vechi, ne-a declarat ministrul transporturilor, Ludovic Orban. Acesta a precizat ca lista terenurilor ce vor fi våndute va fi aprobata in Consiliul de Administratie (CA) al companiei, urmånd ca apoi sa fie angajati, prin licitatie, experti care sa evalueze valoarea respectivelor active.

“Conform procedurilor legale, ulterior, terenurile vor fi scoase la vanzare prin licitatie internationala, la un pret de pornire pe metru patrat stabilit in baza expertizei evaluatorului”, a afirmat Ludovic Orban. Ministrul a precizat ca in Capitala va fi scos la licitatie un teren al CFR cu o suprafata de 5-6 hectare, situat in cartierul Cotroceni.
CFR este nevoita sa recurga la aceasta masura extrema din cauza faptului ca Guvernul nu i-a aprobat o noua subventie la rectificarea bugetara.

Mai multe gari, amenintate de Electrica cu sechestrul
Situatia datoriilor CFR SA catre Electrica nu e noua. Inca de anul trecut, filialele
Electrica ameninta ca vor pune sechestru asupra marilor gari din tara, daca CFR SA nu-si plateste datoria de 550 milioane de lei (circa 166 milioane de euro).
Directorul general al Companiei Nationale de Cai Ferate CFR SA, Constantin Manea, ne-a declarat, recent, ca in caz de neplata, reprezentantii E.ON vor pune sechestru asupra statiilor de cale ferata, sediilor de birouri regionale, cladirilor anexe si mijloacelor de transport. “In prezent avem o datorie de 550 milioane de lei catre filialele Electrica. Situatiile cele mai grave sunt la Galati si Iasi, care au acumulat datorii incepand din 2005 ”, ne-a precizat Constantin Manea.
Datoriile s-au acumulat dintr-un motiv care tine strict de birocratia romaneasca: CFR Calatori are de platit catre CFR SA o datorie de 300 milioane de lei, pentru plata taxei pe infrastructura (TUI). In urma cu doua luni, CFR Calatori a solicitat o majorare cu 480 milioane de lei a subventiei bugetare. In cazul in care aceasta ar fi fost aprobata, operatorul feroviar si-ar fi putut achita datoria catre CFR SA. Numai ca cererea a fost respinsa de Guvern, astfel ca CFR Calatori nu si-a putut achita datoriile pentru TUI, iar CFR SA, la randul ei, nu a putut plati facturile catre Electrica.
Din subventia pe acest an, de 1.350 milioane de lei, CFR Calatori a primit numai 870 milioane de lei. Directorul general al CFR Calatori, Alexandru Noaptes, ne-a declarat ca taxa de utilizare a infrastructurii si energia
electrica costa societatea, lunar, circa 70 milioane de lei. “Subventia alocata in acest an este cu 50% mai mica fata de anul trecut. Noi am luat credite pentru a putea plati lunar 50 milioane de lei catre CFR SA”, a spus Noaptes.

Orban desfiinteaza taxa de intrare in Gara de Nord
Ministrul transporturilor, Ludovic Orban, ne-a declarat, in premiera, ca va desfiinta taxa de intrare in Gara de Nord. “E o prostie taxa de peron in Gara de Nord. Saptamana viitoare o voi desfiinta”, ne-a declarat ministrul. Acesta a mentionat ca vor fi concepute proiecte pentru modernizarea tuturor garilor. “Garile romanesti arata prost. Voi face un control in Gara de Nord si cafenelele care nu au toate dotarile necesare vor fi inchise”, a mai spus Orban.

Ministerul Transporturilor va lista la Bursa de Valori opt companii din portofoliu

Ministerul Transporturilor (MT) a început procedurile pentru listarea pe piata de capital a opt societati din subordine, selectând deja casa de avocatura Bostina si Asociatii pentru consultanta juridica. Astfel, vor fi listate aeroporturile din Otopeni si Baneasa, Aeroportul Mihail Kogalniceanu, Aeroportul Timisoara, Administratia Canalelor Navigabile, Administratia Porturilor Dunarii Maritime, Administratia Porturilor Dunarii Fluviabile si Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime.
MT detine la toate companiile pachete de actiuni reprezentând câte 80% din capitalul social.
„Vom vinde la bursa participatiile de la opt companii, societati viabile si care se înscriu în criteriile impuse de legislatia pietei de capital“, a declarat directorul Directiei privatizare si post-privatizare din MT, Dragos Tanasoiu, citat de Mediafax.
El a aratat ca listarea se va realiza prin oferte
publice secundare de vânzare, pentru pachete reprezentând 5% din capitalul celor opt societati.
Fondul Proprietatea detine 20% din capitalul social al acestor societati, sapte fiind incluse în portofoliul Fondului chiar de la înfiintare, iar CN Administratia Porturilor Maritime la începutul acestei luni, prin ordonanta de urgenta.

Terenurile din zona viitoarei autostrăzi Bucureşti - Ploieşti, mai scumpe de la o zi la alta

Agenţiile, în competiţie cu intermediarii locali – Raimondo, Nicu Impegatu’, domnu’ Adrian
Terenurile din zona viitoarei autostrăzi Bucureşti - Ploieşti, mai scumpe de la o zi la alta

Preturile la care se vinde metrul pătrat de teren din apropierea traseului viitoarei autostrăzi Bucureşti - Ploieşti cresc de la o zi la alta. Pentru un teren care, luna trecută, se vindea cu 6-7 euro/mp, acum se cer 10 euro, la care intermediarii mai adaugă câte doi euro de fiecare şi se ajunge uşor la 14 euro/mp. Dacă iei la picior localităţile de pe traseul autostrăzii, ofertele apar repede, intermediarii locali te agaţă de cum ai intrat în comună, iar preţurile cerute diferă cu până la 10 euro/mp.

„Ieftin, da’ nu ştiu cât o să-l mai pot ţine aşa”

Prima oprire – satul Căciulaţi, la nord de Tunari. Comitetul de primire - cinci localnici care îşi treceau vremea cu un pahar de băutură încă de la primele ore ale dimineţii – ne oferă informaţia esenţială pentru a putea intra în posesia unei parcele lângă viitoarea autostradă:”sunaţi-l pe Raimondo, el le ştie pe toate!”. Sunăm la Raimondo, care răspunde prompt şi ne face un inventar complet al terenurilor pe care le „gestionează”. Aflăm că are un prieten, care este proprietarul unui teren de 7.400 de metri pătraţi la o aruncătură de băţ de primul nod rutier al autostrăzii.

„Ieftin, da’ nu ştiu cât o să-l mai pot ţine aşa, pentru că se cere teren aici”, ne spune Raimondo, vânzându-şi marfa: „Este cel mai apropiat teren de nodul rutier, este şi lângă un cartier rezidenţial, eu vi-l vând cu 18 euro în zona în care este de fapt 25-28 pentru că are o deschidere la autostradă de doar 40 de metri. Vi-l dau aşa pentru că şi voi sunteţi intermediari şi-l puteţi vinde cu 20-22 de euro, ca să ne iasă la toţi ceva”.

Cum terenurile care ne interesau pe noi erau cele de cel puţin 10.000 de metri pătraţi, Raimondo se adaptează rapid şi ne face o nouă ofertă
: „Mai am un teren de un hectar, tot lângă autostradă, dar cu o deschidere spre pădure de 22 de metri. Este 12 euro fără comision, dar vreau să-mi iasă şi mie ceva, deci se ajunge cam la 14-15 euro/mp. Îl asigurăm că ţinem legătura şi mergem mai departe.

„Ne ies 26.000 euro de fiecare şi toată lumea-i mulţumită”

La Moara Vlăsiei, localitate pe lângă care autostrada Bucureşti- Ploieşti va trece chiar la 10 metri de prima casă de sat, persoana cea mai potrivită pentru ceea ce vrem noi – după spusele localnicilor - este Nicu Impegatu’. N-avem însă noroc să dăm de el, aşa că ne este indicat următorul pe listă: Adrian Simion. Bine documentat, domnu’ Adrian se arată şi dispus să ne ducă să vedem fiecare tarla, numai să încheiem „biznisu”. Oferta e bogată: un teren de 16.000 de mp, cam la un kilometru de autostradă, cu o deschidere de 24 de metri, cu 7-8 euro/mp; altul de 2,5 ha cu deschidere la pădure, dar dublu la preţ.

„Este 16
euro metru pătrat pentru că e zonă mişto şi trebuie să scot şi eu un comision. Nu de alta, dar, spre deosebire de alţii, eu sunt om serios. Aşa că, dacă discuţi cu mine, nu vei regreta”, ne ademeneşte Adrian. Şi pentru că e concurenţă mare, descoperim că şi Raimondo şi Adrian încearcă să ne vândă acelaşi teren, abordând strategii diferite. Adrian, afacerist care „ţine la oamenii cu care lucrează”, plusează cu o sinceritate complice, pentru a ne câştiga. „Uite, îţi spun cu mâna pe inimă, să vezi că sunt serios: am un teren de 26.000 mp, cu o deschidere de 80 de metri, pe care proprietarul vrea să-l dea cu 10 euro/mp.

Terenul e chiar lângă Tunari, la 500 de metri de autostradă. Luna trecută, costa
8 euro/mp. Eu îţi fac ofertă de 12 euro ca să ne iasă la amândoi ceva, împărţim comisionul. Dacă şeful tău, sau cui îl vinzi tu, nu te crede, dă-i numărul meu de telefon şi eu te susţin, ca să nu pară jecmăneală. Aşa ne ies la fiecare câte 26.000 de euro şi toată lumea-i mulţumită”. Raimondo, în schimb, ne-a oferit acelaşi teren la 10 euro/mp –cât cere proprietarul - plus
comisionul lui, de 2 euro/mp, pe care nu a fost dispus să-l împărţim, sugerându-ne să-l vindem mai departe cu 13-14 euro/ mp.

Amândoi au mai avut de oferit şi câteva terenuri fără cadastru care erau mai ieftine, dar ne-au avertizat că pentru acelea vom avea multe bătăi de cap. Tot de la ei am mai aflat că numai 5-6% din cei care au terenuri de-a lungul autostrăzii au cadastrul făcut.

20.000 euro de hectar – câştigul celor care au cumpărat din timp

Câteva sate mai încolo, în Gherghiţa, într-un loc greu accesibil şi parcă rupt de lume, toate terenurile din zona autostrăzii au fost vândute cam cu o lună în urmă. Majoritatea celor care le-au cumpărat au venit, după spusele sătenilor, din Bucureşti. Primii care au prins de veste că prin zonă va trece autostrada au cumpărat terenul ţăranilor cu „800 aria” (n.r. 800.000 de lei vechi suta de metri pătraţi), aproximativ 25 de eurocenţi/mp. Ultimii veniţi au cumpărat „pogonul” (n.r. 5.000 mp) cu 60 de milioane de lei vechi, aprope 40 de eurocenţi metru pătrat.

Preţul mediu plătit de autorităţi, chiar şi în acele zone mai depărtate de Bucureşti sau Ploieşti, ar trebui să fie de cel puţin 3-4 euro pentru fiecare metru pătrat. La un calcul simplu observăm că noii proprietari pot câştiga pentru fiecare hectar de teren vândut peste 20.000 de euro.

Exclus agenţie

Indiferent de locul pe unde am fost, toată lumea vorbea aceeaşi limbă „vând teren, exclus agenţie”. Din cauza intermedierilor foarte scumpe, aceste societăţi nu sunt deloc bine văzute în rândul localnicilor, motiv pentru care sătenii mai întâi te întreabă dacă eşti de la „agenţie” şi apoi discută cu tine. Dacă suni la agenţiile imobiliare, ale căror afişe le vezi la tot pasul pe traseul şi în apropierea viitoarei autostrăzi, dar şi pe DN1, vei fi surprins să afli că terenul este mult mai scump decât ai găsit singur mergând din poartă în poartă.

Niciunul dintre agenţii imobiliari nu discută cu tine dacă nu eşti dispus să plăteşti cel puţin 15 euro pe metrul pătrat, preţ aproape dublu faţă de ce găseşti prin unele sate. În altă ordine de idei, ţi se spune că terenul de lângă autostradă s-a vândut de mult, asta deşi noi am vorbit cu oameni care aveau parcele chiar la câţiva metri distanţă.